Șase din zece firme din România folosesc AI, dar doar 3% au pus-o în procesele firmei
Studiu Edge Institute și Concordia pe 1.003 firme cu cel puțin 10 angajați: 61,7% folosesc AI într-o formă, 13,5% regulat, 3,3% au integrat-o în procese.
Dacă în firma ta cineva folosește un chatbot, ești deja printre cei 61,7%. Diferența o face pasul următor: o regulă scrisă despre ce intră și ce nu intră într-un chatbot (datele clienților, nu) și un singur proces în care AI-ul lucrează zilnic, de pildă răspunsurile la mesaje sau descrierile de produse. Studiul mai spune un lucru simplu: firmele cu unelte digitale de bază folosesc AI de aproape trei ori mai des decât cele fără. Întâi documentele și facturarea în digital, apoi AI-ul.
Edge Institute și Confederația Patronală Concordia au publicat pe 30 octombrie studiul „Utilizare răspândită, integrare superficială. Inteligența artificială în firmele din România”. Sondajul a fost făcut pe 1.003 firme cu cel puțin 10 angajați, între 30 iunie și 28 iulie 2026.
Cifrele
- 61,7% dintre firme folosesc AI într-o formă sau alta. 13,5% o folosesc regulat. 3,3% au integrat-o în procesele firmei.
- În 56% dintre firmele care folosesc AI, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați.
- 20% au vreo măsură de formare a angajaților, 26% au vreo regulă de utilizare responsabilă, 15% consideră AI-ul o parte importantă a strategiei.
- 46% nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate: 55% dintre firmele cu 10–25 de angajați, față de 3% dintre cele mari.
- Utilizarea AI crește de la 33% la firmele fără instrumente digitale la 91% la cele cu trei sau mai multe. La același nivel de digitalizare, mărimea firmei nu mai contează.
De ce nu se compară cu Eurostat
Eurostat pune România pe ultimul loc din Uniunea Europeană la utilizarea AI în firme, cu 5,2%. Studiul măsoară mai larg: numără și angajatul care folosește un chatbot pe cont propriu, fără ca firma să fi hotărât ceva. Autorii spun clar că cele două cifre nu arată o creștere de la 5,2% la 61,7%, ci două definiții diferite.
Coautorul Alexandru Dănescu spune că economia românească nu duce lipsă de interes față de AI, dar „are în schimb o problemă de digitalizare”. De aceea, studiul cere ca banii publici să meargă întâi pe digitalizarea de bază, apoi pe AI.
Ce nu spune studiul
Nu acoperă firmele sub 10 angajați, adică majoritatea afacerilor locale. Nu spune ce înseamnă concret „integrare în procese” pentru o firmă mică. Iar voucherele pentru AI promise în programul de guvernare 2026–2028 n-au încă buget și calendar, notează chiar comunicatul.
Rezumat de redacția Fanal după Edge Institute, cu ajutorul unui instrument AI. Verificat și aprobat de om.